DA-MI BIRUINTA
Păcatul feroce m-ar trage iute-n abis...
De n-aş fi ancorată în Tine Isus.
Eu ştiu... că nu-i iluzie şi nu e vis,
Iubirea Ta e ceea ce, m-atrage în sus.
Dezlanțuite-s luptele între duh şi fire,
Tu-mi dai putere, în duh să biruiesc.
Știu... veşnic sunt sub a Ta privire...
Şi doar la Tine, Isus, pacea o găsesc.
Oh! Tu inimă rea şi necredincioasă,
Cel mai mare dușman al sufletului meu,
Supune-te Regelui, fii evlavioasă...
Dă-i cinstea cuvenită Lui Dumnezeu.
Doamne scapă-mă de orgoliosul eu,
Nu-îngăduii ispititorul să mă ispitească,
Dă-mi putere să lupt, şti cât e de greu,
Nădejdea în Tine, fă-o să crească.
Sunt prea slabă, n-am forță, ca să rezist,
Dă-mi voinţa, ispitei să se-împotrivească.
În rugăciune după înţelepciune insist,
Roadele neprihănirii să se-înmulțească.
Cu fiecare izbândă asupra ispitei,
Îmi dezvălui şi-mi dai criterii divine,
Ce urmează etalonul statuat biruinței,
Prin Tine-n pustiu, în eterne discipline.
Cu puterea de sus, prin Tine Isus,
Voi birui cu rezistență lăuntrică,
Orice ispită ce spre moarte mar fi dus,
Când inima mea toată, Ţie se dedică.
Conştiinţa captând, Doamne, glasul Tău,
Primeşte o putere prin Duhul Sfânt.
Cu rezistență fermă respinge ce-i rău...
Şi steagul biruinței se vede fluturând.
Doamne, cât din ce fac eu, e după voia Ta?
Nu acționez la bine după capul meu?
Oare, disting bine, identific ispita?
Aş vrea să ştiu, ce-ai face Tu, în locul meu.
Ia-mi inima toată, fă tot ce vrei cu ea,
Să am voinţa definitiv predată Ţie,
Lucrează Doamne, sfinţire în viaţa mea,
Să merg pe Cale în divină emulație.
Dă-mi Dumnezeiască energie în pustiu,
Când ispititorul vrea să mă zdrobească,
Nu mă părăsi, Tu, Cel ce eşti veşnic viu,
Nu mă lăsa pradă minţii cu hrană firească.
Dă-mi hrana divină, înțelepțește-mă,
Diavolul din drumul Tău, să nu mă abată,
Să n-ajungă, din nou inima să geamă,
Sub poveri de păcate în chin frământată.
O-ncredere necondiționată şi absolută în Tine,
Respinge ispita, ce diavolul întinde subtil,
Luminează-mă, ca să deslușesc ispita bine,
Să nu mă prindă în neveghere tiptil.
Întărește-mi credinţa, să nu mă las păcălită...
Şi să ajung Doamne, vreodată să Te ispitesc.
Înţelepţeşte-mă, să n-am inima împărțită,
Cu fiinţa-mi întreagă, vreau să te iubesc.
Ca un copil al Tău, smerită să Te slujesc,
În fiecare zi, cu viaţa mea, să Te slăvesc.
Amin!